Boantropia este o afectiune psihologica ce se manifesta atunci cand o persoana considera ca este o bovina si se comporta ca atare. Cel mai important caz de Boantropie este Regele Nabucodonosor care in Cartea lui Daniel “este un om dar mananca iarba ca un bou”. Jung a caracterizat afectiunea lui Nabucodonosor ca fiind o degenerare complet progresiva a unui om care s-a inselat singur”.
Boantropia are loc si in zilele noastre atunci cand o persoana aflata intr-o stare de nebunie crede despre ea ca este bou sau vaca si incearca sa traiasca si sa se poarte in consecinta.
S-a sugerat ca hipnotismul, sugestia si autosugestia pot contribui la aceste credinte.
Visele pot juca de asemenea un rol important. Jung de exemplu, inregistreaza modul in care o femeie incapatanata a vista ca a participat la un eveniment social important. Ea a fost intampinata de gazda cu cuvintele: “Ce bine ca ai putut sa vii! Toti prietenii tai sunt aici si au venit ca sa te astepte pe tine” apoi gazda a dus-o la usa si a deschis-o iar femeia a intrat intr-un grajd. Cand s-a trezit suferea de boantropie.
Freud a observat ca in multe cazuri o boala psihica incepe in vis si iluzia din vis persista apoi si in viata reala.
R. D. Laing ofera o inregistrare autobiografica despe o psihoza reactiva scurta in care protagonistul are un “sentiment de regresie in timp”, cand pacientul considera ca rataceste intr-un fel de peisaj desertic ca si cum ar fi fost un animal, mai exact un animal mare, ca un fel de rinocer si care emite sunete.
Eric Berne a considerat ca in primii ani din viata corespunzator perioadei in care copilul face cunostinta cu personaje magice care uneori se pot transforma in animale si in urma vizionarii de astfel de imagini unii oameni pot avea chiar si la maturitate un animal care se repeta din nou si din nou in vise. Acest animal poarta denumirea de “totem” si poate oferi o cale inapoi unei identificari psihologice regresive precoce.
Exista si identificari culturale intre oameni si animale: cum ar fi vite aflate la masa in diverse tablouri sau vite pozand, etc. Intr-un umor popular peiorativ se face asocierea jignitoare dintre femeie si vaca sugerand o identificare deliranta. Toate acestea par sa confirme astfel de influente totemice culturale.