Capitolul 1
Dispozitii Generale
Art.1 (1) Prezenta lege stabileste cadrul general pentru practicarea profesiei de psihoterapeut.
(2) Prin autorizarea psihoterapeutului, in sensul prezentei legi, se intelege obtinerea dreptului de libera practica si recunoasterea de catre statul roman, prin institutiile abilitate, a posibilitatii exercitarii profesiei de psihoterapeut pe teritoriul Romaniei.
Art. 2 (1) Prin exercitarea profesiei de psihoterapeut in sensul prezentei legi, se intelege aplicarea tratamentului realizat cu ajutorul unor metode psihoterapeutice si non-medicale sau non-chimice, in cadrul unei relatii terapeutice dintre una sau mai multe persoane tratate si unul sau mai multi psihoterapeuti formati intr-o maniera generala si speciala. Obiectivele unui astfel de tratament sunt de a ameliora sau elimina simptomele, de a favoriza modificarea tiparelor comportamentale, a atitudinilor si relationarilor perturbate, si de a favoriza procesul de maturizare si de dezvoltare a persoanei in scopul promovarii starii de bine fizic si mental.
(2) Exercitarea independenta a psihoterapiei consta in practicarea pe proprie raspundere a activitatilor descrise la alin. (1), ca liber profesionist sau in cadrul unui raport de munca.
Art. 3 Psihoterapeutul este persoana selectata, instruita, certificata si autorizata sa exercite aceasta profesie in conditiile prezentei legi.
Art. 4 In exercitarea profesiei, psihoterapeutul este independent si se supune normelor de etica ale Codului deontologic al profesiei de psihoterapeut.
Art. 5 (1) Formarea completa in psihoterapie cuprinde teoria, autocunoasterea si practica sub supervizare, conform standardelor fiecarei metode (scoli/orientari/modalitati) in parte si reprezinta pregatirea de specialitate pentru profesia de psihoterapeut.
(2) Accesul la pregatirea pentru profesia de psihoterapeut se realizeaza ca urmare a diverselor calificari preliminare, potrivit art. 8, alin. (1) si (2) ale prezentei legi.
Art. 6 (1) Pregatirea pentru profesia de psihoterapeut se realizeaza la un nivel avansat, stiintific si calificat.
(2) Pregatirea psihoterapeutului include insusirea cunostintelor generale psihoterapeutice, precum si formarea teoretica si clinica specifica fiecarei scoli psihoterapeutice, cum ar fi: psihoterapia psihanalitica, sistemica si familiala, cognitiva si comportamentala, si umanista.
(3) Varietatea metodelor de psihoterapie este asigurata si garantata prin lege.
(4) Prin formator se intelege acea persoana care in baza experientei si calificarii sale, intrunind criteriile necesare specifice elaborate de fiecare metoda in parte, este abilitata in vederea realizarii/coordonarii procesului de formare pe baza unei metodologii stabilite.
Art. 7 Psihoterapie este o disciplina si o profesie independenta, liberala, diferita de psihiatrie si psihologie.
Capitolul II
Formarea, certificarea si autorizarea psihoterapeutilor
Art. 8 Conditiile formarii psihoterapeutului sunt:
(1) Pentru inceperea pregatirii de specialitate in psihoterapie este obligatorie absolvirea unei institutii de invatamant universitar de lunga durata sau a unei forme de invatamant echivalente conform criteriilor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice in baza normelor Comisiei Nationale de Psihoterapie;
(2) Diploma de licenta in medicina si diploma de licenta in psihologie sunt considerate adecvate pentru inceperea formarii de specialitate in profesia de psihoterapeut. Conditiile suplimentare necesare pentru celelalte categorii de licentiati sunt stabilite de Ministerul Sanatatii Publice in baza normelor Comisiei Nationale de Psihoterapie;
(3) Absolvirea unei pregatiri de specialitate pentru profesia de psihoterapeut intr-una din metodele de psihoterapie recunoscute conform reglementarilor prezentei legi;
(4) Capacitatea de exercitiu si implinirea varstei de 24 de ani inainte de inceperea formarii de specialitate in psihoterapie.
Art. 9 (1) Formarea de specialitate a psihoterapeutului se realizeaza si se atesta prin diploma de catre organizatiile sau institutiile acreditate de catre Ministerul Sanatatii Publice conform normelor stabilite de Comisia Nationala de Psihoterapie. Aceste organizatii si institutii sunt responsabile de realizarea pregatirii de specialitate si de atestarea prin diploma pentru profesia de psihoterapeut.
(2) Formatorii isi pot exercita profesia in cadrul organizatiilor/institutiilor de formare profesionala de specialitate acreditate.
Art. 10 (1) Conditia obligatorie pentru autorizarea psihoterapeutilor este obtinerea dreptului de libera practica acordat de Ministerul Sanatatii Publice.
(2) Ministerul Sanatatii Publice stabileste, cu avizul Comisiei Nationale de Psihoterapie, criteriile necesare pentru acordarea dreptului de libera practica pentru psihoterapeutii atestati in baza art. 9 alin. (1).
(3) Ministerul Sanatatii Publice stabileste, cu avizul Comisiei Nationale de Psihoterapie, criteriile necesare pentru acordarea dreptului de libera practica pentru cetatenii romani sau pentru cetatenii altor state care au obtinut o diploma de psihoterapeut in baza normelor unui altui stat.
(4) Ministerul Sanatatii Publice dispune inscrierea psihoterapeutilor cu drept de libera practica in Lista Psihoterapeutilor.
(5) Ministerul Sanatatii Publice stabileste criteriile de pregatire profesionala continua pentru psihoterapeutii cu drept de libera practica sau poate suspenda dreptul de libera practica in conformitate cu normele Comisiei Nationale de Psihoterapie.
Art. 11 (1) Acreditarea formatorilor si a organizatiilor/institutiilor de formare pentru pregatirea de specialitate se va acorda atunci cand este asigurata atingerea obiectivelor de pregatire profesionala prevazute de curriculum-ul de pregatire profesionala, precum si nivelul adecvat al cunostintelor si capacitatilor formatorilor. Orientarea curricum-ului corespunzator dupa metodele specifice de pregatire profesionala trebuie sa se bazeze pe o teorie psihoterapeutica privind actiunea umana, legata de o metoda de sine statatoare, verificata prin aplicarea in practica.
(2) Organizatiile/institutiile de formare acreditate pentru pregatirea de specialitate vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Acreditarea organizatiilor/institutiilor de formare poate fi retrasa oricand daca reiese faptul ca imprejurarile determinante pentru acreditare s-au modificat sau ca o premisa necesara pentru acreditare nu a existat de la inceput.
(4) Organizatiile/institutiile de formare trebuie sa prezinte Comisiei Nationale de Psihoterapie un raport anual asupra activitatii de pregatire profesionala desfasurata.
Art. 12 (1) Partea practica a formarii de specialitate se va realiza in cadrul unor institutii din sistemul de asistenta medicala, sociala sau in cadrul propiilor structuri ale unei organizatii/institutii de formare, cu conditia indeplinirii criteriilor stabiliate in acest sens de catre Ministerul Sanatatii Publice in conformitate cu normele Comisiei Nationale de Psihoterapie.
(2) Persoanele care sunt in formare de specialitate primesc, prin responsabilitatea organizatiilor/institutiilor de formare, autorizarea pentru practicarea temporara a activitatii de psihoterapie, sub titlul profesional de psihoterapeut sub supervizare in vederea efectuarii practicii de specialitate. Formatorii si/sau organizatiile/institutiile de formare sunt responsabile de a trimite Comisiei Nationale de Psihoterapie, anterior datei de incepere a practicii, lista acestor persoane, precum si perioada pentru care li se acorda acest titlu profesional.
Art. 13 Poate obtine titlul de psihoterapeut acea persoana care:
(1) indeplineste conditiile obligatorii privind formarea de psihoterapeut prevazute de prezenta lege;
(2) are capacitatea de exercitiu;
(3) a indeplinit varsta de 28 de ani;
(4) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;
(5) nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei.
Art. 14 Toate persoanele atestate ca psihoterapeuti, prin diploma, conform prevederilor art. 9 alin (1) sunt inscrise in Registrul National al Psihoterapeutilor din Romania, intocmit de Ministerul Sanatatii Publice.
Capitolul III
Drepturile si accesul pacientilor la psihoterapie
Art. 15 (1) Toate persoanele au acces liber la tratamente de psihoterapie reglementate conform legii.
(2) Persoanele care se adreseaza unui psihoterapeut beneficiaza de tratament numai dupa exprimarea in scris a acordului de vointa.
(3) Persoanele care se adreseaza unui psihoterapeut beneficiaza de confidentialitatea datelor impartasite in timpul sedintelor de terapie si a celor privind starea de sanatate.
Capitolul IV
Comisia Nationala de Psihoterapie
Art. 16 (1) In vederea organizarii activitatii de psihoterapie se infiinteaza Comisia Nationala de Psihoterapie.
(2) Comisia Nationala de Psihoterapie se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentei legi, precum si prevederilor regulamentelor proprii.
(3) Comisia Nationala de Psihoterapie este formata din urmatorii:
a) reprezentantul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
b) reprezentantul Ministerul Sanatatii Publice;
c) reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse,
d) cel mult cate un reprezentant al fiecarei metode de psihoterapie recunoscute la nivel european.
(4) Comisia Nationala de Psihoterapie alcatuita din reprezentantii mentionati la alin. (3), lit. a)-c) vor selecta reprezentantii mentionati la alin. (3), lit. d) prin consultari cu organizatia nationala reprezentativa pentru profesia de psihoterapeut. Membrii Comisiei Nationale de Psihoterapie sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii publice.
(5) Reprezentantii mentionali la alin. (3), lit. d) sunt cei care stabilesc Regulamentul Profesiei de Psihoterapeut, aleg din randul lor un presedinte si numesc unul pana la 3 secretari ai Comisiei. Toti membrii Comisiei stabilesc regulamentul de functionare si organizare al Comisiei. Acest regulament se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.
(6) Modalitatea de alegere ulterioara a membrilor Comisiei va fi mentionata in regulamentul de organizare si functionare al Comisiei Nationale.
(7) Durata mandatului membrilor Comisiei Nationale de Psihoterapie este de 5 ani.
(8) Situatiile in care calitatea de membru al Comisiei Nationale de Psihoterapie inceteaza in timpul exercitarii mandatului, precum si procedura revocarii sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al Comisiei.
(9) Comisia Nationala de Psihoterapie se intruneste in sedinte ordinare, la solicitarea presedintelui Comisiei, de cel putin 2 ori pe an. Comisia Nationala de Psihoterapie se intruneste in sedinte extraordinare, la solicitarea presedintelui Comisiei sau la solicitarea a doua treimi din membrii sau, ori de cate ori este considerat necesar.
(10) Presedintele Comisiei este insarcinat cu organizarea administrativa a secretariatului Comisiei.
Art. 17 Pentru activitatea depusa, membrii Comisiei Nationale de Psihoterapie au dreptul la o indemnizatie, in conditiile stabilite prin regulamentul de functionare si organizare a Comisiei.
Art. 18 (1) Lucrarile Comisiei Nationale de Psihoterapie se desfasoara in prezenta a cel putin doua treimi din membrii sai.
(2) In exercitarea atributiilor sale Comisia Nationala de Psihoterapie adopta hotarari cu majoritate absoluta.
(3) La lucrarile Comisiei Nationale de Psihoterapie pot fi invitate sa participe persoane din orice alte institutii sau organisme profesionale, a caror consultare este necesara pentru luarea masurilor sau pentru adoptarea hotararilor Comisiei.
Art. 19 Comisia Nationala de Psihoterapie are urmatoarele atributii principale:
(1) elaboreaza standardele profesionale in domeniul psihoterapiei, pe baza celor mai bune practici internationale in materie si a experientei acumulate la nivel national in acest domeniu;
(2) acualizeaza anual lista metodelor de psihoterapie recunoscute de statul roman;
(3) stabileste normele de acreditare a formatorlor si organizatiilor/institutiilor de formare, in acord cu prevederile prezentei legi;
(4) stabileste normele de autorizare a psihoterapeutilor, in conditiile prevazute de prezenta lege;
(5) intocmeste si actualizeaza Registrul National al Psihoterapeutilor din Romania, care se publica anual;
(6) supravegeaza respectarea standardelor de formare in domeniul psihoterapiei;
(7) adopta codul de etica si deontologie profesionala a psihoterapeutului, precum si normele de raspundere disciplinara;
(8) vegheaza la respectarea prevederilor continute in codul de etica si dentologie profesionala a psihoterapeutului si aplica normele privind raspunderea disciplinara a acestora;
(9) face propuneri pentru completarea sau, dupa caz, corelarea legislatiei privind psihoterapia.
Capitolul V
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 20 (1) In termen de 2 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se infiinteaza Comisia Nationala de Psihoterapie.
(2) Pentru organizarea si functonarea Comisiei Nationale de Psihoterapie fondurile si mijloacele necesare se vor aloca de la bugetul de stat. La acestea se vor adauga ulterior fondurile obtinute de Comisia Nationala de Psihoterapie prin taxele pe care le stabileste.
Art. 21 La data publicarii prezentei legi, orice dispozitii contrare se abroga.