Testul Rosenberg se refera la societate si la imaginea de sine.
Pacientul este supus unui test cu 10 intrebari care masoara increderea in sine contorizand atat sentimentele negative cat si cele pozitive pentru propria persoana. Scala este considerata unidimensionala. Toate intrebarile au raspunsuri prestabilite, 4 raspunsuri care trebuie bifate, care incep cu foarte de acord si se termina cu dezaprobare totala.
Testul Rosenberg se foloseste ca un raport pentru evaluarea personaltatii individuale, si se evalueaza folosind un barem prestabilit. Analiza factoriala a identificat un singur factor contrar altor studii care extrag separat increderea in sine si autodeprecierea. Un model unidimensional pentru analizarea rezultatelor a fost pliat pe datele care se preiau. Modelul care cuprinde 10 iteme are un grad liber de discriminare. Testul semnificatiei indica faptul ca un model care nu constrange este mai relevant pentru o analiza buna. Functionarea itemelor a fost examinata in functie de continutul lor, si observatiile sunt oferite cu implicatiile lor pentru validare si dezvoltare de instrumente de managerizare a personalitatii.
Testul Rosenberg a devenit foarte popular. Profesorii, parintii, terapeutii, si-au focalizat efortul pe realizarea periodica a acestui test, fiind convinsi ca actionand in urma rezultatelor sale vor avea numeroase beneficii si rezultate pozitive, daca vor remedia rezultatele negative ale testului.
Rezultatele testului sunt influentate de numerosi factori. Deoarece oamenii cu o impresie foarte buna despre propria persoana au tendinta de a isi exagera succesul, testul poate avea rezultate extraordinare. De asemenea la test pot participa si oameni care isi cunosc calitatile dar nu vor sa isi accepte defectele, persoane narcisiste, defensive si individualiste.
Testul Rosenberg nu influenteaza rezultatele scolare. Dar niste rezultate scolare bune pot conduce spre un scor Rosenberg ridicat. Pentru ca fac efortul de a isi imbunatati autoperceptia copiii isi imbunatatesc performantele academice si atunci cand se straduiesc foarte tare sa fie cat mai buni pot deveni contraproductivi. Performantele la locul de munca pot consolida autoperceptia. Stima de sine poate fi utila in anumite activitati. Studiile de laborator au aratat ca stima de sine duce la performante bune si ca o stima de sine ridicata ajuta la supravietuirea dupa un esec.
Lista cu intrebari ale testului Rosenberg:
1. In general, sunt satisfacut de mine?
2. Uneori ma gandesc ca nu sunt bun deloc?
3. Simt ca am cateva calitati bune?
4. Sunt capabil sa fac lucrurile ca majoritatea oamenilor?
5. Simt ca nu am prea multe de care sa fiu mandru?
6. Ma simt inutil uneori?
7. Simt ca sun un om de baza, la fel ca toti ceilalti?
8. Mi-as dori sa am mai mult respect pentru mine?
9. Toate ca toate dar sunt inclinat sa cred ca sunt un esec?
10. Am o atitudine pozitiva in ceea ce ma priveste?
Raspunsurile la fiecare intrebare sunt: sunt foarte de acord, de acord, nu sunt de acord si dezaprob total. Intrebarile 2, 5, 6, 8, 9 sunt punctate invers, foarte de acord avand 4 puncte. Un scor ridicat indica o stima de sine crescuta.